Loading ...Ultimul meu articol a fost publicat pe 18 februarie. Ma uit cu tristete si nu imi vine sa cred ca se face luna de cand n-am mai scris nimic. De cate ori dadeam New post ramaneam holbandu-ma aiurea un timp, dupa care inchideam resemnata laptopul: starea psihica mizera in care ma aflam ma blocase total. Imi cer scuze, sper ca ma intelegeti.
Ironic este ca de cand viata mea a luat-o la vale, evolutia rankului a urcat constant.
N-am mai scris din cauza ca imi merge de tot rahatul. Sunt deprimata, sunt frustrata, sunt furioasa si mai ales sunt plina de ura pentru cateva persoane “cheie” din viata mea. Mai devreme sau mai tarziu aceste roluri le voi atribui altor persoane care le mai si merita.
In ultimele doua saptamani mi s-a demonstrat ca scepticismul pe care l-am simtit dintotdeauna atunci cand ma intrebam daca sunt parte din familie, nu este ceva fals. De cand ma stiu m-am simtit ca un outsider si de cele mai multe ori am fost si tratata ca atare. Dar iata ca acum si-au dat de tot arama pe fata, asa ca am schimbat scepticismul pe certitudine.
A-si da arama pe fata – aceasta locutiune ne-a ramas din vremea banilor de aur si argint. Falsificatorii de monede le faceau din arama si le acopereau numai cu un strat foarte subtire de metal pretios. Dupa un timp de intrebuintare, cand se rodea pojnita de aur sau argint, aparea de dedesubt arama banilor falsi.
Prin analogie, acesta expresie se aplica persoanelor care, ca si monedele contrafacute de pe vremuri, isi dau deodata pe fata naravurile si intentiile rele ce stateau pana atunci ascunse sub un zambet prefacut sau sub vorbe poleite.
March 17th, 2010 at 17:14
Incearca sa te consolezi macar cu lucrul asta, chiar daca vorbim doar de niste cifre amarate. Am observat ca in cazul meu erau strans legate, de multe ori.
Adica aveam perioade in care scriam cu entuziasm si toate cifrele se dublau sau se triplau (vizite, comentarii, etc). Apoi, am avut perioade in care, desi uram ce scriam (datorita calitatii, dar si a starii mele de spirit), mi se intampla sa vad ca primeam cate un loc in blogroll-ul cuiva o data pe saptamana. Din inertie sau nu, lucrul asta ma uimea si ma incuraja sa continui si ma facea sa simt ca tot ce fac nu e in van.
March 18th, 2010 at 00:20
Eu aveam impresia că îți merge din ce în ce mai bine în ultima vreme.
March 18th, 2010 at 09:42
Asa a si fost …pana la un moment dat…
March 18th, 2010 at 15:12
e doar o parere: e aiurea cand stii ca persoanele care ar trebui sa fie cele mai importante din viata ta si sa te sprijine, sa te accepte asa cum esti, sa iti fie alaturi in orice situatie te dezamagesc si fac lucruri care te surprind neplacut. vorbesc si din propria experienta si mi se pare total anormal cand vezi ca ele se comporta mai frumos cu un strain decat cu tine..dar trebuie sa treci si peste perioadele astea si sa le accepti asa cum sunt pentru ca fac parte din viata ta si nu ai de ales.
March 18th, 2010 at 17:56
ce s-a intamplat?
March 18th, 2010 at 19:19
Imi pare rau sa aud lucrurile astea
dar din pacate asa e..si persoanele care crezi ca nu te vor dezamagi niciodata o vor face mai devreme sau mai tarziu.
March 18th, 2010 at 20:18
Apa trece, iar pietrele raman… Da’ macar consoleaza-te cu numerele alea. Inseamna ca ai alte persoane carora le pasa de tine, daca familiei nu
Suntem cu tine, fie ce-o fi
March 20th, 2010 at 13:08
@pink am de ales, doar ca am nevoie de putin ajutor
@vixen Intentionat nu am scris detalii… conteaza principalul
@Anda Pacat ca la mine s-a intamplat mai devreme… macar asta puteam trai in minciuna si confort cativa ani (sunt ironica…)
@Marius Multumesc frumos
Ieri am aflat niste vesti bune… “putinul ajutor”de care ziceam ca as avea nevoie.
Sper sa reusesc pe cont propriu!