Loading ...Desi nu credeam ca voi putea, mi-am luat o saptamana de concediu-concediu. Concediu-concediu pentru ca de obicei imi luam liber si lucram de acasa pentru ca n-aveam incotro. Din fericire si-a putut lua si Flaviu, asa ca ne-am hotarat sa plecam la munte. Ne-am gandit la Moeciu sau Predeal iar in urma unei recomandari, am ales Predeal. Nu stiam unde sa ne cazam si sa indeplineasca si toate conditiile pe care le vroiam noi, in Pensiunea Tamina recomandata de o colega care fusese acolo de doua ori, a fost exact ce ne-am dorit: locatie foarte buna cu priveliste minunata deasupra orasului, baie cu cada pentru doua persoane in camera, internet, balcon/terasa, gratar, frigider in camera (se da gratuit, la cerere, pentru cei care stau perioade mai lungi), TV, curatenie, gratar, bucatarie, liniste si personal cu mult bun simt. Pe langa asta camerele sunt mari, paturile si mai mari iar pernele si saltelele sunt excelente – desi sunt pretentioasa la asta, m-am simtit aproape ca acasa si m-am odihnit bine. Au terasa si afara si inauntru iar bucatariile sunt foarte mari si destul de bine ultilate.
Pretul este in functie de perioada din an si cate zile stai. Am stat 8 nopti iar tariful a fost 80 Lei/noapte. Cat am stat am fost de cateva ori si in Poiana Brasov unde preturile de cazare sunt obscene (camera pe jumatate decat a noastra, cu pat dublu, intr-o cabanuta din lemn prin care se aude tot, baie (cu dus) la comun, bucatarie aproape neutilata, TV si un miros nasol pretutindeni, 100 de lei pe noapte).
Noi am stat in camera 31, la etajul 3, spre rasarit. Camera era putin mansardata ca pe aia am ales-o noi din cauza ca terasa era partial umbrita de acoperis, si asa ne puteam depozita din mancare si bautura fara probleme. Mai ales seara le luam aproape ca din frigider. Pe langa asta, e bine ca nu eram obligati sa stam numai in soare.
Dimineata ne trezea rasaritul de soare care era extrem de stralucitor chiar si prin perdele. Desi la Bucuresti dorm intre 9 si 11 ore ca sa ma trezesc de bunavoie (intre 10 si 11), acolo ma trezeam pe la 8-9. Cel mai frumos sentiment era atunci cand ieseam cu o cana de cafea fierbinte pe balcon, in adierea rece a vantului de munte dar in caldura catifelata a soarelui. Imi placea sa stau cu ochii inchisi si sa beau cafeaua in timp ce le simteam atat de placut pe pielea mea.
Ne-am plimbat mult, am facut plaja intr-o poienita prin care trecea Paraul Rece (si soarele ardea, vantul sufla rece, era nemaipomenit. Evident ca nici nu m-am cojit, asa ca am un bronz frumos), am mers cu ATV-ul pana pe la Cabana Susai (unde eram avertizati ca pot fi ursi 
– Flaviu a si vazut un pui. Drumul forestier pe care am mers era pe sub bolta crengilor de braziiar drumul destul de izolat te facea sa simti cu adevarat ca esti in mijlocul naturii. Am vrut sa mergem si la Parc Aventura insa facusem o febra musculara de abia ma mai puteam misca asa ca am renuntat.
Aerul curat s-a simtit cel mai bine prin faptul ca amandoi am scapat de simptomele alergiei la praf (insa cum am venit in Bucuresti au reaparut).
Am fost in Poiana Brasov unde nu erau prea multe de facut insa la Salon Medieval am mancat cea mai buna ciorba de burta din viata mea (si credeti-ma ca am mancat la mama ciorba extraordinara). Nu stiu ce naiba or fi pus in ea sau cum or fi facut-o, dar te ungea pe suflet de buna ce era. Parca a fost 9 lei un ditamai castronul. La mancare aveau preturi ok insa la bautura era alta poveste.
Tot de acolo mi-am luat o caciula care imi place la nebunie 
.
Noi am preferat sa luam aproape toata mancarea din Bucuresti ca altfel plateam cat nu facea. Am fost doar de doua ori sa mancam in Predeal si va recomand Pizzeria Bella Italia (care are pizza, paste, mancare romaneasca etc si preturi bune).
Am fost si la Cetatea Rasnov unde ne-a placut mult, datorita istoriei dar mai ales panoramei de 360 de grade. Superb! Referitor la fantana sapata de cei doi prizonieri turci timp de 17 ani in schimbul eliberarii lor, mi-a zis mama ca istorioara continua asa: ei au sapat si au reusit s-o termine in 17 ani insa nu au mai fost eliberati. De aceea exista si zicala Apa aveti dar inima nu.
. Da… si eram ametita si mi-a venit sa vomit rau. Am stat ca o placinta in pat si saracul Flaviu asa mi-a uscat parul… cu mine trantita in pat. Foarte greu dar intr-un final am adormit.
