Azi credeam ca a fost o zi nasoala. Cand am ajuns acasa a devenit si mai rea. Desi ma pregatisem moral pentru momentul asta, tot stau la un pas sa plang.
Am intrat in casa si ca de obicei, imediat dupa ce mi-am pus gentile pe cuier, m-am dus la veverite (aveam doua veverite mongoleze – gerbili – pentru cine nu stie) sa vad ce mai fac. Bart, poreclit Liniuţă, inca de ieri dadea semne de duca (semne mai serioase ca asa a inceput de vreo jumatate de an…) dar cu toate astea tot un mosulet rautacios era, ca bineinteles ca m-a muscat cand l-am luat la cantarit – ura chestia asta. Sa nu credeti ca era stresat sau chinuit (de obicei de-asta musca, atunci cand sunt provocati). Ei stiu sa muste cat sa simti ca lumea dar sa nu te doara. Un fel de “Lasa-ma naibii in pace, ca n-am chef sa ma cantaresti iar!”
Din fasiile de hartie tocata i se vedea doar codita pe care am atins-o cu un deget. Era rigida. 
L-am scos de acolo si dupa cateva clipe in care am ras si plans in familie amintindu-ne de cate prostii a facut, l-am ingropat in gradina, langa Cojones (porcusorul de guineea).
A murit de batranete, destul de lent pentru ca nu vroia sa se lase nici de-al naibii. A mancat pana in ultima clipa insa din pacate, porecla Liniuţă i se potrivea mai bine ca niciodata: fata de acum un an cand avea 100 g, ajunsese la 40 g. A fost unul dintre cele mai dragi animale de casa pe care le-am avut. Va ramane cunoscut in istorie pentru nenumaratele sale evadari (Prison Break e mic copil!).
Odihneasca-se-n pace! 11.08.2007 – 13.12.2010
Fratele lui, Milhouse, poreclit Pătrăţel, vad ca e rotunjor si activ, blanita ii luceste, insa dupa ce termin cu articolul asta o sa ma duc sa schimb talajul si sa spal acvariul pentru ca il cauta pe Liniuta de cand l-am luat de acolo si am impresia ca o sa inebuneasca daca il mai cauta mult. Macar e mult mai constant in greutate.
Apoi o sa ma documentez sa vad ce ar trebui sa fac in situatia asta si cum ar reactiona daca i-as aduce doi pui, tot baieti. Traim si vedem.
Loading ...
). Sper sa fi avut si voi parte de Sarbatori Fericite alaturi de cei dragi si sa simtiti in suflet o multumire si o satisfactie asa cum simt eu acum vis-a-vis de tot ce ma priveste. Ce pasente nu mi-au iesit anul asta, maruntisuri! N-o sa mor fara daca n-am murit pana acum. Toate la timpul lor. Noi sa fim sanatosi!
Si clipul pe masura!
). Stau prost la capitolul “timp” 
. Intr-un genunchi, cu un inel superb din aur alb cu diamante si in locul in care avem cele mai multe amintiri.
