Loading ...28Jul
Ingrediente:
- foi de plăcintă (acum am folosit Morăriţa, dar şi Bella sau Linco sunt bune, între ele fiind doar o diferenţă de preţ)
- ~1,3 kg de dovleac pentru plăcintă [(plăcintar) deşi e posibil să folosiţi mai puţin, în funcţie de tava în care faceţi)
- 300-350 g zahăr (după gust, ~ 0 cană şi jumătate)
- o lingură de scorţişoară
- 4 plicuri de zahăr vanilat (eu am folosit Dr. Oetker)
- ~ jumătate sticluţă esenţă de rom (după gust)
- unt topit
- griş
- Se lasă foile de plăcintă la dezgheţat ~3h, la temperatura camerei.
- Dovleacul se taie bucăţi şi se curăţă de coajă, după care se rade pe răzătoarea mare.Se pune într-un castron încăpător, şi la o margine se face o groapă, în care se va strange zeama lăsată de dovleac.
- Când foile s-au dezgheţat de tot, se numără câte sunt. De obicei sunt 12, dar eu am găsit şi cu mai multe, şi cu mai puţine. Se împart în 3 (vom avea nevoie de 3 straturi de foi şi 2 de dovleac), adăugând o foaie de la mijloc, la stratul de dedesubt, care va fi cel mai solicitat din cauză că dovleacul lasă multă zeamă: deci la 12 foi punem 5 dedesubt, 3 la mijloc şi 4 deasupra.
- Se unge tava, inclusiv pe laturi.
- Se aprinde cuptorul (mic spre mediu).
- Se ia dovleacul, se dă la o parte zeama lăsată în gaură cu ajutorul unei linguri, şi apoi se mai stoarce un pic cu mâna, pentru a fi cât mai puţin umed. Se adaugă zahărul, scorţişoara, esenţa de rom şi vanilia, se amestecă bine, şi se dă la o parte, făcând o gaură în lateral, la fel ca mai devreme.
- Se iau din pachet 5 foi. Se pune una separat şi se unge cu unt (eu ung cu o pensulă, care se poate cumpăra de la orice depozit de materiale pentru construcţii – e foarte practică). Apoi se ia tava şi se ţine în dreptul foii, pentru a vedea câtă lăţime vă mai trebuie (dacă aveţi tavă îngustă cât foile, nu vă mai bateţi capul cu acest procedeu. doar ungeţi foile între ele, mai puţin pe ultima.). Luând a doua foaie, se suprapune parţial peste prima, astfel încât să obţineţi o foaie de o lăţime ideală pentru tava pe care o aveţi. Cea de dedesubt trebuie sa fie un pic mai mare, având rolul de a păstra conţinutul plăcintei la un loc. După ce se unge, se ia cea de-a treia foaie, se taie în jumătăţi, şi se pune una pe partea dreaptă, una pe partea stângă, între ele rămânând neacoperită zona de foi suprapuse mai devreme (din cauză că le suprapunem, în mijloc iese mai groasă foaia, pe când pe laturi, mai subţire. prin acest procedeu, o vom face mai uniformă). Se unge, se ia a patra foaie, se pune într-o parte (să zicem pe dreapta), se unge pe zona în care se suprapune cu următoarea, se ia şi ultima foaie, punându-se pe partea stângă, după care se aşează în tavă, ajutându-ne de degete să o mulăm bine pe laturi şi colţuri. Avem grijă ca sub ea să nu rămână prea mult aer captiv.
- Peste ea se presară un strat de griş, care se va îmbiba cu zeama de la dovleac, astfel, întărind stratul de bază.
- Se scurge zeama lăsată de dovleac, se amestecă restul, se nivelează suprafaţa şi se trasează cu lingura (sau ce aveţi la îndemână) o linie pe mijloc, pentru a o împărţi egal.
- Se ia jumătate din cantitate şi se aşează în diferite locuri pe foaia din tavă, pentru o întindere mai uşoară şi mai uniformă. Se nivelează un strat pe cât posibil subţire dar fără a lăsa zone cu prea puţin dovleac. Puteţi gusta dovleacul. Dacă vi se pare că a pierdut cam mult zahăr (asta fiind în funcţie de cât de apos este dovleacul), după ce întindeţi fiecare strat, puteţi presăra uniform nişte zahăr.
- Se ia următorul set de foi. Se ia prima foaie, se unge, se ia a doua şi se suprapune cu cealaltă, astfel încât să fie cât lăţimea tăvii pe interior. Se unge şi aceasta. Se ia a treia foaie, se taie în jumătăţi şi se aşează o jumătate pe dreapta, o jumătate pe stânga. Se aşează peste cealaltă în tavă.
- Se presară un strat subţire de griş.
- Dacă iar a lăsat zeamă dovleacul, se scurge (sau se ia cu lingura), şi se reamestecă dovleacul, pentru că mare parte din zahăr şi scorţişoară, se cam pierde odată cu zeama aruncată. Apoi se întinde alt strat de dovleac, şi acesta subţire (din cauză că foile de plăcintă sunt atât de subţiri, şi straturile de umplutură trebuie să fie subţiri).
- Se ia ultimul set de foi şi se suprapun, ungându-se, la fel ca celelalte. Foaia trebuie să iasă cât prima de mare. Se unge pe deasupra.
- Se taie cu un cuţit bine ascuţit marginile primelor două foi, cât să rămână 1 cm deasupra umpluturii.
- Se ia a treia foaie, se aşează peste cealaltă, iar marginile ei se bagă uşor sub prima, ridicând totul uşor. Aparent nu o să iasă prea bine, dar după ce faceţi asta, apăsaţi cu palma suprafaţa plăcintei, pentru a o nivela. O să fie bine
Altă metodă ar fi să lăsaţi mai mare prima foaie, iar pe ultimele două mai scurte, şi să pliaţi marginile primei foi pe deaupra, peste celelalte. Doar că o să arate mai puţin estetic. - Se introduce tava în cuptorul încins, dar nu înainte de a da găuri în întreaga suprafaţă cu o furculiţă/cârlig/vârf de cuţit.
- Eu am ţinut-o la copt 40-45 de minute. Se poate ridica colţul cu o lingură – dacă arată rumenită, e bună de scos.
- Se taie bucăţi, se lasă la răcit pe platouri, apoi se pudrează cu zahăr (de preferat zahăr făcut făcut pe loc pudră, cu râjniţa, deşi nu ştiu câţi au aşa ceva. Cel de cumpărat are o aromă anume, care nu îmi place) şi cam atât.
- Poftă bună!
