Mi-am facut un cadou de Craciun si m-am uitat cu Flaviu la This is it. Mi-a fost foarte greu sa ma abtin doua ore sa nu plang, doar de frica ca nu cumva lacrimile sa imi incetoseze privirea si sa nu-l mai pot vedea pe Regele muzicii.
Cu toate ca inca de cand am aflat groaznica veste a mortii lui, am fost convinsa ca a fost ucis, tot m-a surprins acest film cu montaje de la repetitiile concertelor This is it. Poate unora li s-a parut ca nu avea chiar vocea de la 25 de ani, dar daca veti fi atenti, el incearca sa nu isi forteze vocea, pastrandu-se pentru concerte. Oricum ar fi fost, tot angelic suna, tot superb canta iar de dansat, ce sa mai spun, ala nu arata a om pe moarte in niciun caz, chiar se vedea ca era intr-o forma fizica foarte buna pentru un om de 50 de ani. Ba chiar m-a surprins rapiditatea din miscarile lui, energia si buna dispozitie pe care o avea mereu, iar ca intotdeauna era implicat in absolut tot ce tinea de concert. Mi-a placut ca a fost prezentat ca un tribut iar imaginile au prezentat realitatea bruta, pentru ca filmarile nu au fost facute pentru public si pentru a le avea Michael ca amintire a acestui eveniment de amploare. La ce volum de munca au depus si modul in care s-au implicat toti in crearea unui concert tipic Michael Jackson, sunt convinsa ca ar fi lasat cu gura cascata si pe cei mai carcotasi din oameni, ba chiar pe cei care aupus botul la toate porcariile din presa, pentru ca se vede in film ce incerca Michael sa obtina intr-un final si ar fi intrat in istorie ca cel mai bine realizat concert.
Odihneasca-se-n pace…


Tocmai ce-am aflat si ma bucur enorm. Eu merg. Daca mai sunt amatori, comentati la articolul asta ca tin mailul deschis si vorbim.